Malta Panorama by strainu, on Flickr
Vara trecută am intrat, fără vreun motiv aparent, într-un fel de depresie: afară era august, 30+ de grade și eu nu mă puteam gândi decât cum peste câteva luni o să fie frig și mocirlă și rahați de câine pe sub zăpadă. Am hotărât deci că revelionul 2014 ne va prinde undeva cu soare. Prima idee a fost Cipru, însă pentru că voiam să plecăm cu nașii și ei mai fuseseră acolo, iar Africa de Nord nu pare să-și fi revenit după "Primăvara arabă", am zis că n-ar fi rău să mergem în Malta - era și insulă, se vorbea și un fel de arabă, aveam și condus pe partea greșită a drumului... ce mai, câte puțin din toate.
Deși în România e practic o singură agenție care vinde pachete pentru Malta și toate sunt cu charter, prețurile erau decente. Totuși, în pasionat de planificare ce mă găsesc (unii ar zice obsedat de control, dar nu-i ascultati, sunt doar răutăți
)
am căutat și ceva zboruri individuale. Din păcate singurele prețuri mai
decente erau la Lufthansa iar călătoria dura vreo 20 de ore. Am zis că
n-are sens să stăm pe drumuri ca și cum am merge cu mașina așa că am
fost la agenție și am rezervat 4 locuri în Airbusul Air Malta și în
hotelul Pergola din Mellieha, un sătuc din nordul insulei Malta.Pe 27 decembrie, cu șoriciu' încă nedigerat
,
ne-am trezit cu noaptea-n cap și ne-am prezentat pe OTP, unde am luat
micul dejun lângă 2 membri ai trupei Divertis. Aparent, sunt chiar mai
amuzanți în realitate decât la televizor (cel puțin în versiunea post
2000; cei care i-au prins în anii '90 știu despre ce vorbesc). La Otopeni era o ceață cruntă, așa că n-am făcut multe poze și niciuna n-a ieșit decentă. Zborul a fost clasic, fără nimic remarcabil. Am primit un sandviș minuscul și apă sau suc de portocale, plus ceai/cafea. Băuturile carbogazoase și cele alcoolice erau contra-cost, dar la prețuri decente.
Aeroportul din Malta, care ocupă cam 1%
din insulă (10% și pe lungime și pe lățime), era destul de pustiu la ora sosirii noastre:
Malta Airport by strainu, on Flickr
Ryanair-ul ăsta a stat acolo toate cele 5 zile. Ciudat pentru o companie care întoarce avioanele în 45 de minute. O fi avut ceva probleme tehnice?
Malta Airport by strainu, on Flickr
Malta Airport by strainu, on Flickr
9H-AEN by strainu, on Flickr
Avionul cu care ne-am dus și am și revenit.
Am trecut de frontieră și ne-am dus apoi, pe o ploaie cruntă (soare și plajă, mda) la autocarul care urma să ne ducă la hotel. Și de aici încep chestiile interesante...
Erau 4 ghizi de la agenție, inclusiv o tipă începătoare, fiecare cu hotelul lui. Și pentru că în Mellieha erau 2 hoteluri cu vreo 25 de români, noi am avut 2 ghizi: tipa și un individ care părea deja pe 3 cărări (alcoolul era pe bani la Air Malta, deci presupun că a luat-o la bord de dimineață de la 5, ca să aibă un avans) și care s-a prezentat ceva de genul:
Cu ajutorul lui Google am aflat că acel "altceva" era.... (probabil ați ghicit) membru în Divertis! Funny as hell, deși omul încerca să fie serios. Ca bonus, am avut în spatele nostru o domnișoară cu o voce destul de pițigăiată și un prieten pe care-l confunda probabil cu o enciclopedie:
. Miorlau urma să fie sursa noastră de amuzament la fiecare mic-dejun sau întâlnire la recepție. Era incredibilă tipa!
De cazat ne-am cazat la hotel Pergola, o ciudățenie construită în coastă, în care fiecare etaj era mai mare decât cel dedesubt, niciun lift nu mergea de jos până sus, iar etajele erau numerotate invers, 0 fiind cel mai de sus, la care am stat și noi, iar 7 cel mai de jos. Spațiile comune și serviciile arătau bine, dar camerele unde am stat noi, cele mai ieftine, erau învechite și cu mici probleme de funcționare: noi trebuia să tragem apa la baie ca și cum ai da la pompă, iar nașii noștri nu aveau căldură, motiv pentru care au avut o lungă ceartă cu cei de la recepție. Era un frig crunt în cameră când am ajuns, iar aerul condiționat nu funcționa decât cu cardul-cheie, dar s-a rezolvat folosind un card Bricostore (mersi mamă că m-ai făcut inginer!
)
Hotelul e cel din stânga, deși și restaurantul din dreapta aparține tot de același grup:
Malta 2014 by strainu, on Flickr
După cazare ieșise soarele, așa că am ieșit un pic prin Mellieha ca să ne luăm niște repere. Iarna satul e aproape pustiu, nu știu dacă sunt 1000 de locuitori. Totuși, sunt multe hoteluri și rezidențe care vara se umplu. În această localitate e și cea mai "frumoasă" plajă din Malta, o chestie de 100m/20m plină cu alge, cel puțin iarna.
De la hotel de-abia se vedea marea
Malta 2014 by strainu, on Flickr
"Bisericuța" din sat
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Picturile astea realiste pe scări erau cam în fiecare oraș în care am fost:
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Pe marginea apei era un pic de nisip și mult ciment, pentru bărci probabil. În apă, incredibil de multe balize.
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Turnurile astea de pază datau din secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea și erau de jur împrejurul insulei principale, vreo 20 în total:
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Mâncarea a fost cel mai interesant aspect din Malta. Găseai tot felul de mâncăruri specifice Italiei, Spaniei sau Africii, dar făcute diferit. Și aproape toată mâncarea era pe bază de iepure și foarte, foarte mult usturoi. Ei se mai lăudau cu roșiile sărate (majoritatea mult prea sărate) și cu brânza, care însă nu era deosebită.
Prima masă a fost într-un bistrou aproape gol în care era să nu ne primească pentru că era bucătarul supraîncărcat de comanda singurei familii de francezi de acolo (ce-i drept, vreo 12 persoane)
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Mâine închiriem mașină și începem să ne plimbăm, sperând că GPS-ul n-o să ne mintă prea mult (spoiler: speram degeaba).
Malta Airport by strainu, on Flickr
Ryanair-ul ăsta a stat acolo toate cele 5 zile. Ciudat pentru o companie care întoarce avioanele în 45 de minute. O fi avut ceva probleme tehnice?
Malta Airport by strainu, on Flickr
Malta Airport by strainu, on Flickr
9H-AEN by strainu, on Flickr
Avionul cu care ne-am dus și am și revenit.
Am trecut de frontieră și ne-am dus apoi, pe o ploaie cruntă (soare și plajă, mda) la autocarul care urma să ne ducă la hotel. Și de aici încep chestiile interesante...
Erau 4 ghizi de la agenție, inclusiv o tipă începătoare, fiecare cu hotelul lui. Și pentru că în Mellieha erau 2 hoteluri cu vreo 25 de români, noi am avut 2 ghizi: tipa și un individ care părea deja pe 3 cărări (alcoolul era pe bani la Air Malta, deci presupun că a luat-o la bord de dimineață de la 5, ca să aibă un avans) și care s-a prezentat ceva de genul:
- "Mă numesc [...] și sunt ghidul dumneavoastră. Pentru cei care mă recunosc, da, am făcut altceva până acum 10 ani când am dat faliment și m-am apucat de ghidat"
Cu ajutorul lui Google am aflat că acel "altceva" era.... (probabil ați ghicit) membru în Divertis! Funny as hell, deși omul încerca să fie serios. Ca bonus, am avut în spatele nostru o domnișoară cu o voce destul de pițigăiată și un prieten pe care-l confunda probabil cu o enciclopedie:
- "Iubireee, dar unde suntem aici? Iubireee, dar de ce ghida asta nu ne zice nimic în afară de excursiile opționale? Iubireee, dar... Iubireee dar..."
. Miorlau urma să fie sursa noastră de amuzament la fiecare mic-dejun sau întâlnire la recepție. Era incredibilă tipa!De cazat ne-am cazat la hotel Pergola, o ciudățenie construită în coastă, în care fiecare etaj era mai mare decât cel dedesubt, niciun lift nu mergea de jos până sus, iar etajele erau numerotate invers, 0 fiind cel mai de sus, la care am stat și noi, iar 7 cel mai de jos. Spațiile comune și serviciile arătau bine, dar camerele unde am stat noi, cele mai ieftine, erau învechite și cu mici probleme de funcționare: noi trebuia să tragem apa la baie ca și cum ai da la pompă, iar nașii noștri nu aveau căldură, motiv pentru care au avut o lungă ceartă cu cei de la recepție. Era un frig crunt în cameră când am ajuns, iar aerul condiționat nu funcționa decât cu cardul-cheie, dar s-a rezolvat folosind un card Bricostore (mersi mamă că m-ai făcut inginer!
)Hotelul e cel din stânga, deși și restaurantul din dreapta aparține tot de același grup:
Malta 2014 by strainu, on Flickr
După cazare ieșise soarele, așa că am ieșit un pic prin Mellieha ca să ne luăm niște repere. Iarna satul e aproape pustiu, nu știu dacă sunt 1000 de locuitori. Totuși, sunt multe hoteluri și rezidențe care vara se umplu. În această localitate e și cea mai "frumoasă" plajă din Malta, o chestie de 100m/20m plină cu alge, cel puțin iarna.
De la hotel de-abia se vedea marea
Malta 2014 by strainu, on Flickr
"Bisericuța" din sat
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Picturile astea realiste pe scări erau cam în fiecare oraș în care am fost:
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Pe marginea apei era un pic de nisip și mult ciment, pentru bărci probabil. În apă, incredibil de multe balize.
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Turnurile astea de pază datau din secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea și erau de jur împrejurul insulei principale, vreo 20 în total:
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Mâncarea a fost cel mai interesant aspect din Malta. Găseai tot felul de mâncăruri specifice Italiei, Spaniei sau Africii, dar făcute diferit. Și aproape toată mâncarea era pe bază de iepure și foarte, foarte mult usturoi. Ei se mai lăudau cu roșiile sărate (majoritatea mult prea sărate) și cu brânza, care însă nu era deosebită.
Prima masă a fost într-un bistrou aproape gol în care era să nu ne primească pentru că era bucătarul supraîncărcat de comanda singurei familii de francezi de acolo (ce-i drept, vreo 12 persoane)
Malta 2014 by strainu, on Flickr
Mâine închiriem mașină și începem să ne plimbăm, sperând că GPS-ul n-o să ne mintă prea mult (spoiler: speram degeaba).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu